Băutură puternică şi cu personalitate, whisky-ul are o istorie lungă şi controversată, pe parcursul căreia a reprezentat soluţia în tratarea mai multor afecţiuni fizice şi psihice, a fost etichetă pentru înalta societate şi liderii importanţi sau a fost produsă în secret, ajungând să fie savurată chiar şi de cei care conform statutului social nu ar fi trebuit să fie consumată. Orzul, cereala care a stat la baza reţetei iniţiale, reprezintă principala sursă a minunatei arome care răzbate din fascinanta băutură, împletindu-se cu tente fine de pământ, lemn şi fum.
Legende care traversează timpul
Irlandezii sunt cei care ne spun că Sfântul Patrick a fost cel care a descoperit „apa vieţii”, undeva în secolul cinci. Călugării irlandezi s-au folosit de procesul de distilare, obţinând doar din orz şi apă naturală, o licoare cu multe proprietăţi, apreciată pentru rolul anestezic pe care îl deţinea. Tainele meşteşugului distilării au pornit rapid şi spre teritoriile scoţiene, unde tot călugării se ocupau de fabricarea licorii. Paginile istoriei poartă „apa vieţii” pe diferite coordonate, astfel că, timp îndelungat, casele regale au deţinut monopol total asupra băuturii puternic alcoolizată, favorizând astfel producerea clandestină. Anul 1789, este perioada în care în America, în comitatul Bourbon, i-a naştere un alt sortiment, respectiv bourbon-ul, poarta care deschide căi noi spre distilarea nu doar a orzului, ci şi a porumbului. Odată cu trecerea timpului, ajuns în secolul al XIX-lea, whisky-ul suportă transformări, tocmai pentru a i se îmblânzi asprimea şi tăria, luând astfel naştere sortimente precum whisky blended. Cea mai veche distilerie funcţională cunoscută este Old Bushmill din Irlanda, datând încă din anul 1276. Astăzi, există o multitudine de distilerii celebre răspândite pe tot globul, sub a căror semnătură se produce prin distilare fascinanta băutură. Accesând https://boozetown.ro/collections/whisky ai posibilitatea de a alege whisky-ul potrivit gusturilor şi preferinţelor tale în materie de băuturi puternice.
Apa vieţii
Având în vedere concentraţia mare de alcool pe care o deţine whisky-ul şi ţinând cont de transfomările pe care le-a suportat de-a lungul vremii, tocmai pentru a i se diminua puţin asprimea şi forţa, nu este greu să ne imaginăm de ce această licoare obţinută prin distilarea orzului, a deţinut proprietăţi medicinale. Susţinerea circulaţiei sangvine, lupta cu răcelile sau dobândirea unei stări de detaşare în timpul anumitor proceduri efectuate de chirurgii vremurilor trecute, respectiv de frizeri, demonstrează legătura dintre whisky, proprietăţile medicinale şi numele de „apa vieţii”. Probabil că reprezenta băutura care asigura curajul necesar înaintea bătăliilor şi creştea calitatea nivelului emoţional.
Băutura nobilă cu sclipiri aurii
Drumul parcurs de apa vieţii este lung şi fascinant, însă astăzi se află la un capăt de drum în care numele de whisky vorbeşte despre o băutură putrenic alcoolizată, însă plină de savoare şi note fine, care îndeamnă la degustări relaxate, în momente de detaşare şi eleganţă. Whisky-ul se bea încet, cu înghiţituri mici, păstrate câteva clipe în gură şi înghiţite atunci când aroma unică îţi cuprinde simţurile.
